măngălui

română

Etimologie

Din maghiară mángoló.

Pronunție

• AFI: /mən.gə.lu'i/

Verb

Conjugarea verbului măngălui
Infinitiv	a măngălui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	măngăluiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să măngăluiască
Participiu	măngăluit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (reg.) a freca sau a netezi rufele cu măngălăul.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online