mărgări

română

Etimologie

Din mărgărit (derivat regresiv).

Pronunție

• AFI: /mər.gə'ri/

Verb

Conjugarea verbului mărgări
Infinitiv	a mărgări
Indicativ prezent pers. 1 sg.	mărgăresc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să mărgărească
Participiu	mărgărit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) (pop.; în urări) a prospera, a înflori.

Cuvinte derivate

• mărgărit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online