mărunțire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a mărunți.

Pronunție

  • AFI: /mə.run'ʦi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
mărunțire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mărunțire mărunțiri
Articulat mărunțirea mărunțirile
Genitiv-Dativ mărunțirii mărunțirilor
Vocativ mărunțire mărunțirilor
  1. acțiunea de a mărunți.


Traduceri

Referințe