mărunțit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a mărunți.

Pronunție

  • AFI: /mə.run'ʦit/


Substantiv


Declinarea substantivului
mărunțit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mărunțit mărunțite
Articulat mărunțitul mărunțitele
Genitiv-Dativ mărunțitului mărunțitelor
Vocativ mărunțitule mărunțitelor
  1. faptul de a mărunți.


Traduceri

Referințe