măsuță

română

Variante

• mesuță

Etimologie

Din masă + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /mə'su.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului măsuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	măsuță	măsuțe
Articulat	măsuța	măsuțele
Genitiv-Dativ	măsuței	măsuțelor
Vocativ	măsuță	măsuțelor

1. diminutiv al lui masă; mescioară, mesișoară.

Cuvinte compuse

• măsuță de noapte

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• asumat
• asmută

Referințe

• DEX '98 via DEX online