manières

Vezi și : manieres, maniéres, maniérés

franceză

(français)

Etimologie

Din manière („manieră”).

Pronunție

• AFI: /ma.njɛʁ/

Substantiv

manières f.pl.

1. (la pl.) maniere, bună-cuviință

Cuvinte compuse

• bonnes manières

Cuvinte apropiate

• manière
• maniéré

Etimologie

Din manière.

Substantiv

1. forma de plural pentru manière.

Etimologie

Din maniérer.

Verb

1. forma de persoana a II-a singular la prezent indicativ pentru maniérer.
2. forma de persoana a II-a singular la subjonctiv prezent pentru maniérer.

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire