materialitate

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză matérialité, germană Materialität.

Pronunție

  • AFI: /ma.te.ri.a.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
materialitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ materialitate invariabil
Articulat materialitatea invariabil
Genitiv-Dativ materialității invariabil
Vocativ materialitate invariabil
  1. însușirea de a fi material, de a avea existență materială; natura materială a ceva.


Traduceri

Referințe