natură

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
natură

română

Etimologie

Din franceză nature < latină, italiană natura, germană Natur.

Pronunție

  • AFI: /na'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
natură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ natură naturi
Articulat natura naturile
Genitiv-Dativ naturii naturilor
Vocativ natură naturilor
  1. lumea materială; univers, fire; totalitatea ființelor și a lucrurilor din Univers; (p.restr.) lumea fizică înconjurătoare, cuprinzând vegetația, formele de relief, clima.
  2. ansamblul legilor după care se dezvoltă Universul; universul considerat ca o forță activă, creatoare, condusă după anumite legi.
  3. ansamblu de însușiri pe care o ființă le are din naștere, care rezulta din conformația sa și care o caracterizează, constituind esența sa; fel propriu de a fi al cuiva; fire, temperament.
  4. caracter specific al unui lucru, însușire caracteristică; calitate.

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

  • Este în natura lucrurilor = este firesc, e de la sine înțeles


Traduceri

Anagrame

Referințe