mejdină

română

Etimologie

Din bulgară мeждина (meždina).

Pronunție

• AFI: /meʒ'di.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului mejdină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mejdină	mejdine
Articulat	mejdina	mejdinele
Genitiv-Dativ	mejdinei	mejdinelor
Vocativ	mejdină	mejdinelor

1. (reg.) hat, răzor, hotar (între două ogoare, proprietăți); mejdă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online