meristem

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză méristème.

Pronunție

  • AFI: /me.ris'tem/


Substantiv


Declinarea substantivului
meristem
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ meristem meristeme
Articulat meristemul meristemele
Genitiv-Dativ meristemului meristemelor
Vocativ meristemule meristemelor
  1. țesut vegetal tânăr situat la extremitatea rădăcinii, tulpinii și ramurilor, care se înmulțește continuu în vederea creșterii acestora.


Traduceri

Anagrame

Referințe