metocar

română

Etimologie

Din metoc + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /me.to'kar/

Substantiv

Declinarea substantivului metocar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	metocar	metocari
Articulat	metocarul	metocarii
Genitiv-Dativ	metocarului	metocarilor
Vocativ	metocarule	metocarilor

1. călugăr care are în grija lui un metoc.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cromate

Referințe

• DEX '98 via DEX online