metoc

română

Variante

• metoh
• mitoc

Etimologie

Din slavă (veche) metohŭ.

Pronunție

• AFI: /me'tok/

Substantiv

Declinarea substantivului metoc
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	metoc	metocuri
Articulat	metocul	metocurile
Genitiv-Dativ	metocului	metocurilor
Vocativ	metocule	metocurilor

1. mănăstire mică, subordonată administrativ unei mănăstiri mai mari; proprietate imobiliară a unei mănăstiri; (spec.) clădire care aparține unei mănăstiri și care servește ca loc de găzduire.

Cuvinte derivate

• metocar

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• comet

Referințe

• DEX '98 via DEX online