mioriță

română

Etimologie

Din mioară + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /mi.oˈri.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului mioriță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mioriță	miorițe
Articulat	miorița	miorițele
Genitiv-Dativ	mioriței	miorițelor
Vocativ	mioriță	miorițelor

1. diminutiv al lui mioară; miorea.

Traduceri

Traduceri

maghiară: bárányka (magyar)

Anagrame

• aritmio
• aromiți

Referințe

• DEX '98 via DEX online