monadă
Etimologie
Din franceză monade.
Pronunție
- AFI: /moˈna.də/
Substantiv
| Declinarea substantivului monadă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | monadă | monade |
| Articulat | monada | monadele |
| Genitiv-Dativ | monadei | monadelor |
| Vocativ | ' | ' |
- (în concepția filozofică a lui G.W. Leibniz) unitate indivizibilă, materială sau spirituală, din care este alcătuită lumea.
Traduceri
Traduceri