monofagă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din monofag.

Pronunție

  • AFI: /mo.no'fa.gə/


Substantiv


Declinarea substantivului
monofagă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ monofagă monofage
Articulat monofaga monofagele
Genitiv-Dativ monofagei monofagelor
Vocativ monofago monofagelor
  1. organism al cărui mod de nutriție este monofagia.


Traduceri

Referințe