monofonematic

română

Etimologie

Din franceză monophonématique.

Pronunție

• AFI: /mo.no.fo.ne'ma.tik/

Adjectiv

Declinarea adjectivului monofonematic
	Singular	Plural
Masculin	monofonematic	monofonematici
Feminin	monofonematică	monofonematice
Neutru	monofonematic	monofonematice

1. (lingv.; despre grupuri de sunete) care are valoarea unui singur fonem.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online