monofonie
română
Etimologie
Din franceză monophonie, engleză monophony.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului monofonie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | monofonie | invariabil |
| Articulat | monofonia | invariabil |
| Genitiv-Dativ | monofoniei | invariabil |
| Vocativ | monofonie | invariabil |
- (fiz.) procedeu tehnic de transmitere și captare a sunetului prin intermediul unui singur canal.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online