monografist

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din monografie + sufixul -ist.

Pronunție

  • AFI: /mo.no.gra'fist/


Substantiv


Declinarea substantivului
monografist
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ monografist monografiști
Articulat monografistul monografiștii
Genitiv-Dativ monografistului monografiștilor
Vocativ monografistule monografiștilor
  1. specialist în realizarea unei monografii; monograf.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe