mortăciune

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină morticina.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
mortăciune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mortăciune mortăciuni
Articulat mortăciunea mortăciunile
Genitiv-Dativ mortăciunii mortăciunilor
Vocativ mortăciune mortăciunilor
  1. stârv, hoit, leș de animale și de păsări; (p.ext.) cadavru.
  2. (fig.) ființă foarte slabă, lipsită de energie și de sănătate.


Traduceri

Anagrame

Referințe