Sari la conținut

ființă

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din latină fientia.

Pronunție

  • AFI: /fi'in.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ființă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ființă ființe
Articulat ființa ființele
Genitiv-Dativ ființei ființelor
Vocativ ființo ființelor
  1. ceea ce are viață.
  2. existență reală.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • A da ființă =
    • a da viață, a da naștere.
    • a realiza, a făuri.


Traduceri