mozaicară
română
Etimologie
Din mozaicar.
Pronunție
- AFI: /mo.za.i'ka.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului mozaicară | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mozaicară | mozaicare |
| Articulat | mozaicara | mozaicarele |
| Genitiv-Dativ | mozaicarei | mozaicarelor |
| Vocativ | mozaicaro | mozaicarelor |
- lucrătoare specializat în tehnica mozaicului, care face lucrări de mozaic; mozaistă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online