mugurire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a muguri.

Pronunție

  • AFI: /mu.gu'ri.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
mugurire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mugurire muguriri
Articulat mugurirea muguririle
Genitiv-Dativ muguririi muguririlor
Vocativ mugurire muguririlor
  1. (reg.) acțiunea de a muguri și rezultatul ei; înmugurire.


Traduceri

Referințe