înmugurire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a înmuguri.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.mu.gu'ri.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înmugurire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înmugurire înmuguriri
Articulat înmugurirea înmuguririle
Genitiv-Dativ înmuguririi înmuguririlor
Vocativ înmugurire înmuguririlor
  1. faptul de a înmuguri; mugurire.


Traduceri

Referințe