muierce

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din muiere.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
muierce
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ muierce invariabil
Articulat muiercea invariabil
Genitiv-Dativ muiercii invariabil
Vocativ muierce invariabil
  1. (peior.) bărbat muieratic, afemeiat; bărbat căruia îi place să se amestece în îndeletniciri specific femeiești, care se comporta ca o femeie.


Traduceri

Anagrame

Referințe