muntișor

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din munte + sufixul -ișor.

Pronunție

  • AFI: /mun.ti'ʃor/


Substantiv


Declinarea substantivului
muntișor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ muntișor muntișori
Articulat muntișorul muntișorii
Genitiv-Dativ muntișorului muntișorilor
Vocativ muntișorule muntișorilor
  1. (rar) munticel.


Traduceri

Referințe