murmui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Onomatopee.

Pronunție

  • AFI: /mur.mu'i/


Verb


Conjugarea verbului
murmui
Infinitiv a murmui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
murmuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să murmuiască
Participiu murmuit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (înv.) a murmura.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe