mustrător

română

Etimologie

Din a (se) mustra + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /mus.trə'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului mustrător
	Singular	Plural
Masculin	mustrător	mustrători
Feminin	mustrătoare	mustrătoare
Neutru	mustrător	mustrătoare

1. (adesea adverbial) dojenitor; plin de reproșuri.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online