năbădăire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din năbădăi.

Pronunție

  • AFI: /nə.bə.də'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
năbădăire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ năbădăire năbădăiri
Articulat năbădăirea năbădăirile
Genitiv-Dativ năbădăirii năbădăirilor
Vocativ năbădăire, năbădăireo năbădăirilor
  1. acțiunea de a năbădăi și rezultatul ei.


Traduceri