Sari la conținut

năbădăi

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /nə.bə.dəj/


Substantiv

  1. (pop. și fam.) acces de furie, de mânie.
  2. (pop.) criză epileptică.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Expresii

  • A băga (pe cineva) în năbădăi = a) a înspăimânta; b) a face să-și piardă calmul, stăpânirea de sine


Traduceri

Etimologie

Din a (se) năbădăi.

Pronunție

  • AFI: /nə.bə.də'i/


Verb


Conjugarea verbului
(se) năbădăi
Infinitiv a (se) năbădăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) năbădăiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) năbădăiască
Participiu năbădăit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (rar; despre animale) a manifesta neastâmpăr; a se frământa, a se agita.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe