năbădaică

română

Etimologie

Din a (se) năbădăi + sufixul -aică.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului năbădaică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	năbădaică	năbădăici
Articulat	năbădaica	năbădăicile
Genitiv-Dativ	năbădăicii	năbădăicilor
Vocativ	năbădaică	năbădăicilor

1. (reg.; mai ales la pl.) acces de furie, de mânie.
2. (criză de) epilepsie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online