Sari la conținut

năucire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din năuci.

Pronunție

  • AFI: /nə.u'ʧi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
năucire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ năucire năuciri
Articulat năucirea năucirile
Genitiv-Dativ năucirii năucirilor
Vocativ năucire, năucireo năucirilor
  1. acțiunea de a năuci și rezultatul ei.


Traduceri