năzuire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din năzui.

Pronunție

  • AFI: /nə.zu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
năzuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ năzuire năzuiri
Articulat năzuirea năzuirile
Genitiv-Dativ năzuirii năzuirilor
Vocativ năzuire, năzuireo năzuirilor
  1. acțiunea de a năzui și rezultatul ei.


Traduceri