neîndemânare

română

Etimologie

Din ne- + îndemânare.

Pronunție

• AFI: /ne.ɨn.de.mɨ'na.re/

Substantiv

Declinarea substantivului neîndemânare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	neîndemânare	neîndemânări
Articulat	neîndemânarea	neîndemânările
Genitiv-Dativ	neîndemânării	neîndemânărilor
Vocativ	neîndemânare	neîndemânărilor

1. lipsă de îndemânare; stângăcie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online