neutralizare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din neutraliza.

Pronunție

  • AFI: /ne.u.tra.li'za.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
neutralizare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ neutralizare neutralizări
Articulat neutralizarea neutralizările
Genitiv-Dativ neutralizării neutralizărilor
Vocativ neutralizare, neutralizareo neutralizărilor
  1. acțiunea de a neutraliza și rezultatul ei.


Traduceri