neutraliza

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare
Variante de scriere Vezi și : neutraliză

română

Etimologie

Din franceză neutraliser.

Pronunție

  • AFI: /ne.u.tra.liˈza/


Verb


Conjugarea verbului
neutraliza
Infinitiv a neutraliza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
neutralizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să neutralizeze
Participiu neutralizat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a pune în imposibilitate de a se manifesta, a face inofensiv, a reduce la pasivitate, a paraliza; a anihila acțiunea unei forțe prin altă forță contrară, a contracara, a zădărnici.
  2. (v.tranz. și refl.) (lingv.) a determina sau a suferi o neutralizare.
  3. (v.tranz. fact. refl.) (chim.) a (se) face neutru.
  4. (v.tranz.) (fiz.) a compensa cuplajul dintre circuitul electric de intrare și cel de ieșire al unui amplificator electric.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din neutraliza.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru neutraliza.

Anagrame

Referințe