neutraliza

Vezi și : neutraliză

română

Din franceză neutraliser.

Conjugarea verbului neutraliza
Infinitiv	a neutraliza
Indicativ prezent pers. 1 sg.	neutralizez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să neutralizeze
Participiu	neutralizat
Conjugare	I

(v.tranz.) a pune în imposibilitate de a se manifesta, a face inofensiv, a reduce la pasivitate, a paraliza; a anihila acțiunea unei forțe prin altă forță contrară, a contracara, a zădărnici.
(v.tranz. și refl.) (lingv.) a determina sau a suferi o neutralizare.
(v.tranz. fact. refl.) (chim.) a (se) face neutru.
(v.tranz.) (fiz.) a compensa cuplajul dintre circuitul electric de intrare și cel de ieșire al unui amplificator electric.

Din neutraliza.