normalist

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din normal + sufixul -ist.

Pronunție

  • AFI: /nor.ma'list/


Substantiv


Declinarea substantivului
normalist
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ normalist normaliști
Articulat normalistul normaliștii
Genitiv-Dativ normalistului normaliștilor
Vocativ normalistule normaliștilor
  1. elev al unei școli normale.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe