nunti

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din nuntă.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
nunti
Infinitiv a nunti
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
nuntesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să nuntească
Participiu nuntit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. intranz. refl. recipr.) (pop.) a face nuntă, a (se) căsători, a (se) cununa; (p.ext.) a petrece la nuntă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe