oștire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din oști.

Pronunție

  • AFI: /oʃ'ti.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
oștire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ oștire oștiri
Articulat oștirea oștirile
Genitiv-Dativ oștirii oștirilor
Vocativ oștire, oștireo oștirilor
  1. acțiunea de a oști și rezultatul ei.


Traduceri