oști

română

Etimologie

Din oaste.

Pronunție

• AFI: /oʃ'ti/

Verb

Conjugarea verbului (se) oști
Infinitiv	a (se) oști
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) oștesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) oștească
Participiu	oștit
Conjugare	IV

1. (v.refl. intranz.) (înv. și pop.) a (se) lupta, a (se) război, a duce război.

Cuvinte derivate

• oștire

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• soit

Referințe

• DEX '98 via DEX online