oară

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină hora.

Pronunție

  • AFI: /'o̯a.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
oară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ oară ori
Articulat oara orile
Dativ-Genitiv orii orilor
Vocativ oară orilor
  1. (la sg.; precedat de un num.ord. sau un echivalent al lui) timpul sau momentul în care are loc un fapt.
  2. (la pl.; folosit la formarea numeralului adverbial, adesea cumulând valoarea de numeral multiplicativ)
    Va construi un bloc de trei ori mai mare decât cel construit anul trecut

Cuvinte derivate

Locuțiuni

  • (loc.adv.) De multe ori sau (exclamativ) de câte ori! = în repetate rânduri, adesea.
  • De puține ori = rareori.
  • De câte ori = de fiecare dată.
  • (loc.conj.) Ori de câte ori = în toate rândurile, în toate cazurile când..., de fiecare dată.


Traduceri

Etimologie

Din latină ovariaouătoare”.

Substantiv


Declinarea substantivului
oară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ oară oare
Articulat oara oarele
Dativ-Genitiv oarei oarelor
Vocativ oară oarelor
  1. (reg.) orătanie.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Confer oră.

Substantiv

  1. formă alternativă pentru oră.

Referințe