obișnuire
Etimologie
Din obișnui.
Pronunție
- AFI: /o.biʃ.nu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului obișnuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | obișnuire | obișnuiri |
| Articulat | obișnuirea | obișnuirile |
| Genitiv-Dativ | obișnuirii | obișnuirilor |
| Vocativ | obișnuire, obișnuireo | obișnuirilor |
- acțiunea de a obișnui și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a obișnui