Sari la conținut

obrăznicire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din obrăznici.

Pronunție

  • AFI: /o.brəz.ni'ʧi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
obrăznicire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ obrăznicire obrăzniciri
Articulat obrăznicirea obrăznicirile
Genitiv-Dativ obrăznicirii obrăznicirilor
Vocativ obrăznicire, obrăznicireo obrăznicirilor
  1. acțiunea de a obrăznici și rezultatul ei.


Traduceri