obscura

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză obscur.

Pronunție

  • AFI: /ob.sku'ra/


Verb


Conjugarea verbului
obscura
Infinitiv a obscura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
obscurez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să obscureze
Participiu obscurat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a facedevină obscur; a întuneca.
  2. (v.tranz.) a facedevină neclar, greu de priceput, de neînțeles.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe