obstinare
Etimologie
Din franceză obstiner.
Pronunție
- AFI: /ob.sti'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului obstinare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | obstinare | obstinări |
| Articulat | obstinarea | obstinările |
| Genitiv-Dativ | obstinării | obstinărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a obstina și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri