ocârmui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din slavă (veche) ocrŭmiti.

Pronunție

  • AFI: /o.kɨr.mu'i/


Verb


Conjugarea verbului
ocârmui
Infinitiv a ocârmui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
ocârmuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să ocârmuiască
Participiu ocârmuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (înv.) a cârmui, a conduce, a guverna; a administra.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe