ofițerime
Etimologie
Pronunție
- AFI: /o.fi.ʦe'ri.me/
Substantiv
| Declinarea substantivului ofițerime | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ofițerime | invariabil |
| Articulat | ofițerimea | invariabil |
| Genitiv-Dativ | ofițerimii | invariabil |
| Vocativ | ofițerime | invariabil |
- (cu sens colectiv) corpul ofițeresc; mulțime, număr mare de ofițeri; totalitatea ofițerilor.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online