ofit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză ophite, germană Ophit.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
ofit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ofit invariabil
Articulat ofitul invariabil
Genitiv-Dativ ofitului invariabil
Vocativ ofitule invariabil
  1. varietate de marmură de culoare verde-închis cu vinișoare galbene.


Traduceri

Anagrame

Referințe