De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din ol + sufixul -uț.
Substantiv
Declinarea substantivului oluț |
| n. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
oluț |
oluțe |
| Articulat |
oluțul |
oluțele |
| Genitiv-Dativ |
oluțului |
oluțelor |
| Vocativ |
oluțule |
oluțelor |
- diminutiv al lui ol; ulcică.