omușor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din om + sufixul -ușor.

Pronunție

  • AFI: /o.mu'ʃor/


Substantiv


Declinarea substantivului
omușor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ omușor omușori
Articulat omușorul omușorii
Genitiv-Dativ omușorului omușorilor
Vocativ omușorule omușorilor
  1. omuleț.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
omușor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ omușor omușoare
Articulat omușorul omușoarele
Genitiv-Dativ omușorului omușoarelor
Vocativ omușorule omușoarelor
  1. apendice cărnos, mobil și contractil, situat în cavitatea bucală, în partea posterioară a palatului moale; luetă, uvulă.
  2. (rar) mărul lui Adam.


Traduceri

Referințe