ontogenist

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ontogenie + sufixul -ist.

Pronunție

  • AFI: /on.to.ʤe'nist/


Substantiv


Declinarea substantivului
ontogenist
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ontogenist ontogeniști
Articulat ontogenistul ontogeniștii
Genitiv-Dativ ontogenistului ontogeniștilor
Vocativ ontogenistule ontogeniștilor
  1. specialist în probleme de ontogenie.


Traduceri

Referințe